Un caine cu suflet de om

 Se ia o bucată suflet de câine singuratic și o bucată om trăit bine și care ajuns la bătrânețe este lovit de orbire reparabilă de bunul Dumnezeu,  plus una bucata stăpână moștenitoare de câine cu suflet singuratic și de o casă bătrânească cu o curte.  Pe săptămână se dă aproximativ 10 lei pentru hrana câinelui ( în mare parte pentru pâine ) ca deh... pana la urma cheltuiești minimul pentru câine dar ai și pază care în alte împrejurări va fi plătită foarte scump. Omul plătit și lovit pe bună dreptate de greșelile făcute își ia din rest ceea ce el crede ca este alinare și anume țigări. Omul lovit este semiorb dar cu celelalte simțuri bine întemeiate, este foarte rău patimat de fumat și din restul de la 10 lei, nu ezită să renunțe la mâncare în favoarea țigărilor. Totuși, omul trebuie să aprecieze că acest câine pe nume Boby  este fratele lui de suferință; câinele suferă de singurătate și de dorul stăpânului iar omul suferă de patima țigărilor care nu vin pe tava după dorința inimii lui. În acest caz omul trebuie sa fie devotat câinelui, să nu uite că dis de dimineața să îi dea porția de mâncare și că în fiecare zi și mai des în zilele aride să îi pună porția de apă rece de izvor cu gust magic si demențial să se îngrijească de cele mai bune condiții. Omul nu trebuie să ia în seamă vorbele răutăcioase ale stăpânei și trebuie sa îi ofere câinelui măcar puțină apă pe care și-o permite. Animalul este fără de păcat, este făptura lui Dumnezeu ca și omul și trebuie apreciat poate mai mult ca un om pentru ca el este foarte devotat si oferă ce știe el mai bine. Uite așa datorită regnului canin trăiește într-o oarecare mulțumire și omul, deși eu consider că omul trebuie să se îngrijească mai mult de câine decât câinele de el se poate întâmpla și invers. Și ca o paranteză pot să zic că am alergie la păr de câine dar totuși apreciez și mă bucură nespus prezența lor pe acest pământ și chiar dacă viața mea a fost, este sau va fi pusă în pericol de prezența lor m-aș risca să conviețuiesc alături de ei fără să am alte îndoieli.Nu pot să uit numele catorva animale canine pe nume Dodel ( un câine de culoare crem-maroniu cu ochi de culoare diferită care denota monovederea, rău și devotat dar și impunător ), Lesy ( o cățea de statură medie, foarte devotată si rea cu străinii, de culoare negru cu anumite pete albe)  Frunza ( o cățea corcitură de lup [ciobănesc german] adusă de la Pitești și transportată 32 km până la țară; o cățea puțin jăvrită și jucăusă dar lătrătoare) îmi aduc aminte și de o altă Lesy ( femela de brac german iubăreață, albă cu pete maronii, sociabilă uneori uitucă dar cu simțurile vânătorești foarte dezvoltate)  și printre altele îmi aduc aminte și de Burzita ( o cățea de statură mică, jucăușă, foarte devotată).