Pentru ca nu am somn, ca deh....in ultima vreme am avut prea mult timp la dispozitie, plus ca s-a inventat si internetul, m-am obisnuit sa ma culc la orele diminetii si sa ma trezesc la cele ale amiezii. Sa lasam asta deocamdata si sa ma apuc de povestit ispravile functionarilor publici.
Nu demult, m-am pricopsit cu un al doi-lea calculator luat (cumparat nu ciordit) de la cineva in speranta uciderii timpului liber, pe care aveam sa il petrec pe la tara din lipsa de ocupatie la oras. Acum, cand am revenit mai cu chiu mai cu vai de la tara, neavand ce sa fac cu 2 pc-uri, m-am hotarat ca sa marit (vand) unul dintre ele. La acesta bisnitarie, a contribuit bineinteles si prea vedeta si prefabricata criza economica. Cum mai vandusem cu succes cateva obiecte, considerata in mod voluntar sau impus a fi inutile sau mai putin inutile, am purces la vanzarea pe componente ( in speranta ca iese "malaiul" mai gros ca in cazul intregului) pe un site de profil unde de altfel aveam si cont de ceva vreme. Si ca sa nu mai calc pe langa poteca, cineva a licitat la placa de baza si procesorul pus de mine la vanzare. Totul a decurs normal, am discutat cu respectivul detaliile tranzactiei, modul de livrare etc., stabilind de comun acord ca livrarea sa se faca prin posta ca deh.. omul vroia sa mai scuteasca si el ceva bani posta fiind mai ieftina. Nu trece nici 2 ore ca ma apuc a pregati pachetul. Iau frumusel o cutie, arunc repede componentele in ea, "imbrac" cutia in cola alba si o "asezonez" cu scoci din plin in speranta ca nu se va imprastia pe drumul spre destinatie. Totul bine si frumos pana aici, numai ca aceasta stare de bucurie as zice ca na... pana la urma vandusem ceva deci automat venea si cascavalu', dureaza pana la ghiseul unde trebuia depus coletul. Acolo, statea parca pe o pioneza imensa infipta in dos, o duduie trecuta demult de a doua tinerete si prea fustrata de faptul ca la varsta ei trebuie sa lucreze in loc sa stea acasa calare pe vizor si sa-si spioneze vecinii, are "placerea" sa imi strice ziua. Cu ochelari din dotare, isi arunca privirea pe al meu colet destul de simpatic zic eu, vazand ca pe el scrie fragil. Atat i-a trebuit babii, ca repede a trambitat,criticandu-ma la volum maxim de faptul ca daca vroiam sa scriu fragil, trebuia sa bag produsul intr-o cutie de lemn, fier cu greu s-a abtinut sa nu zica beton sau otel. Intr-un fel avea dreptate dar tonul nu era pe masura dreptatii. Unde mai pui ca aproape ma intimidase baba si fata mea se transformase intr-o instalatie umana multicolora probabil din cauza ca nu ma asteptam la asa ceva si de la lumea din jur care se uita de parca comisesem crima secolului. Intr-un final, reusesc sa-mi "revin" si ii spun duduiei ca iau pixul din dotare si mazgalesc portiunea unde scrie fragil crezand ca astfel ii pun dop la difuzorul cu multi wati, pe care ea il numeste gura. Da de unde!? Baba m-a pus sa scriu pe colet ca a fost taiat si semnat de mine. Am facut-o si pe asta, insa baba vazand ca are efect asupra mea a continuat sa ma sicaneze : ca trebuia sa capsez mandatul si foaia ailalta ( am uitat cum se numeste ) , ca ea da banii pe capsator si ca i s-a stricat etc. Vazand rahatul ( baba) ca a prins mot, am umblat la "butoane" si am inceput cu volumul aproape de maxim sa o intreb daca nu cumva pe langa capsator vrea sa ii aduc si mancare de-acasa, un suc sau altceva in cazul in care ea "muncea" pe gratis. Intr-un final am intrebat-o daca nu cumva i s-a parut "ca sunt mai prost imbracat" si m-a luat la bascalie. Cu greu m-am abtinut sa nu o injur,dar nu isi mai avea rostul deoarece baba speriata, printre tipetele mele de indignare incepuse sa isi faca treaba pe "silentios". Mai mult, a inceput sa imi dea si cateva sfaturi bune si gratis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Baga mare!