Imi place la nebunie sa cred ca sunt pensionat pe caz de lene. De ce?
Pai stau acasa mai mult, prea putin pe afara si ma cam plictisesc. Diferenta intre mine si pensionarii "normali" e ca aia au monetar de numarat pe la sfarsitul lunii. Oricum sper ca in curand, situatia sa se schimbe si sa iau un aer de om muncitor cu salariu. Pana atunci o "ard" dubuios pe acasa si ma prefac ca bate postasul la usa chiar daca bataia de la usa e executata de vecinii deranjati de muzica tare. Sper sa nu imi joace feste imaginatia si sa ma apuc sa le numar cativa pumnii in freza, crezand ca numar banii ca nici nu am de unde platii amenzi. E bine totusi ca lenea nu doare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Baga mare!