Bradul mult cautat

Acum aproximativ un an de zile, mai inainte de Craciun cu o saptamana , am "colindat" si eu ca orice crestin sa imi iau un brad ( de plastic ). Bieninteles ca vroiam un brad si frumos si ieftin cum vrea orice roman care are buzunarul mai subtire si care vrea sa pastreze mai multi bani pentru mancare, bautura si alte alea, ca pana la urma fara brad mai stai dar fara mancare iti cam chioraie matele. Uitandu-ma prin magazine, ba gaseam brad ieftin da prea schelet ( fara prea multe ramuri) , ba gaseam stufos da scump in draci. Dezamagit de comercianti si obosit, hotarasc sa ma mai plimb pana in capatul orasului apoi sa ma intorc acasa. Cu capul putin plecat, mai aruncam cate o privire din cand in cand la vitrinele magazinelor poate, poate apare si bradul ideal pentru mine. Si parca ca o minune de Craciun, din vitrina unui magazin imi facea cu ochiu un brad cam de 2 metri, deun verde inchis, destul de stufos. Ma apropii de vitrina magazinului, sperand ca si pretul sa fie pe masura buzunarului si cam nehotarat pasesc pragul magazinului pentru a intreba vanzatoare la ce pret se vinde. Vanzatoare imi spune ca e ultimul brad pe care il mai are si bucuroasa ca am scapat-o de plasticul verzuliu sub forma de brad din dreptul vitrinei, imi zice un pret destul de convenabil pentru mine. Bucuros peste masura, nici macar nu am asteptat sa il mai demontez, am platit si dus am fost. Astazi, am incercat si il montez, da greu in dracii avand in vedere ca e facut de chinezi si astia unde pun mana, se alege prafu. Nu, nu l-am facut praf, numai ca atunci cand incercam sa bag crengile la loc nu gaseam gaura in care fusese infipte, nici cu lupa. Oricum merita sa ma chinui putin, ca apoi sa il impodobesc si sa lumineze casa de Craciun. Cu un odorizant cu miros de brad, rezolv si partea cu plasticul.